Alchimie

Se colorează aerul la vorbire

şi se dispare după perdeaua

indiscreţiei.

De atâtea sepii

oceanele-s imense manuscrise

pe care nu le citeşte nimeni.

Trec delfini în sus şi în jos

(jucării cu cheie)

trec cu fumul cuvintelor în bot,

intră prin labirintul timpanelor,

apoi ies,

încă cu putere în arc,

nimeni nu descarcă,

dar se mimează gări,

o grindină undeva-n adânc

petrece spre groapă

potenţiala recoltă

şi tot mai subtile cerneluri

lasă glandele,

şi cele sudoripare la fel,

lasă o parte din frică,

lacrima de sidef a scoicii

fierbe în retorte de fum.